Cea mai veche paine datata, a fost gasita in Iordania de astazi, in jurul anului 12.000 i.C. Se pare ca aceasta era preparata prin macinarea unui amestec de cereale intre doua pietre, amestecat cu apa, si-apoi aluatul copt pe o piatra fierbinte.
In jurul anului 3500 i.C egiptienii descoperisera fermentarea, aluatul fiind lasat in aer liber si copt a doua zi. Astfel obtineau o paine moale si parfumata. Pentru egipteni, painea nu era doar sursa de hrana ci si de bogatie. Evreii in schimb, consumau paine nedospita, pe numele ei “Matzah”, cu ocazia comemorarii exodului din Egipt. Utilizarea painii nedopsite, era considerata drept un simbol al initierii calatoriilor, aceasta paine fiind rapida de preparat si putea fi conservata indelung.
Din Egipt, arta panificatiei a ajuns in Grecia. In timp, grecii au devenit excelenti brutari, ajungand sa produca peste 70 de varietati de paine. Au adaugat retetelor de baza, ingrediente precum: uleiul extravirgin de masline, lapte, ierburi aromatice, branzeturi si miere de albine. De asemenea, au fost primii care au preparat painea noaptea. In trecut, fiecare familie sau grup de familii de la tara, preparau painea.
Painea din grau, este painea tarilor occidentale, ajungand in Americi datorita migratiei populatiei de origine europeana.
Painea, este cea mai importanta sursa de carbohidrati din dieta noastra zilnica. Are un loc fundamental in traditiile mediteraneene, ca si componenta primara a nutritiei.
In bucataria antica, termenul “cumpanaticum” din limba latina ( astazi in Italia fiind utilizat precum “companatico” si se refera la branzeturi si mezeluri) era folosit pentru a indica orice preparat ce ar putea insoti painea, subliniind astfel, rolul sau fundamental.
In tarile reci din nordul Europei, este foarte raspandita painea din secara, o cereala mult mai rezistenta frigului decat graul si potrivita in special, verilor scurte; painea din secara are un gust mai grosier decat painea din grau, insa este foarte bogata in proteine.
Nu se stie cu exactitate originea painii cu masline, acesta fiind preparata in mai multe tari mediteraneene. Painea mea de astazi, cu masline Kalamata si rozmarin proaspat, este o paine delicioasa, ispititoare ce poate fi consumata cu un strop de ulei extravirgin de masline sau in compania branzeturilor si al mezelurilor.
Multa vreme nu am preparat paine, de frica ca nu as fi reusit, insa astazi pentru mine prepararea acesteia a devenit un ritual si nu o simpla preparare a unei retete! Dozarea cu mare grija a fiecarui ingredient, timpul pe care il cere aluatul, parfumul pe care il emana in bucatarie aluatul si-apoi painea, sunt inegalabile!
Ingrediente pentru 1 paine:
200 gr faina gris de grau dur, macinat de 2 ori La Molisana
300 gr faina speciala pentru pizza
10 gr drojdie uscata activa (eu folosesc doar Pakmaya)
300 ml apa
2 linguri ulei extravirgin de masline
½ lingurita zahar
1 lingurita sare mediteraneana fina
200 gr masline Kalamata (fara samburi! Eu le achizitionez pe cele cu samburi si le elimin samburii, sunt mai gustosi)
2 lingurite rozmarin proaspat
Preparare:
- Primul lucru pe care il facem este activarea drojdiei, si-anume: asezam intr-un bol drojdia uscata, zaharul si apa calduta, le amestecam bine si le punem deoparte.
- Cantarim si ne pregatim intre timp, toate ingredientele, apoi le asezam in vasul planetarei, inafara de masline si rozmarin si adaugam drojdia activata. Pentru aceasta operatiune vom folosi carligul pentru aluaturi.
- Pornim planetara la viteza a 3-a si o lasam circa 5 minute, pana cand aluatul se va desprinde de peretii bolului planetarei. Apoi folosim viteza a 6-a si o lasam timp de 10 minute, in asa fel incat drojdia sa se activeze foarte bine in aluat.
- In cazul in care nu dispuneti de o planetara, va trebui sa framantati aluatul manual, timp de circa 20 de minute si va trebui sa trantiti aluatul de masa de lucru de cateva ori, tocmai pentru activarea adecvata a drojdiei.
- Dupa ce am terminat sa lucram bine aluatul, ii dam o forma rotunda, o ungem usor cu ulei extravirgin de masline, presaram foarte putina faina intr-un bol mai mare si asezam aluatul in acesta. Acoperim vasul cu un stergar curat de bucatarie si il asezam la caldura. Temperatura va trebui sa fie constanta, in sensul in care aluatul nu trebuie sa sufere socuri de temperatura de nici un fel. Puneti ceasul sa sune peste 2 ore si jumatate.
- In cazul in care nu aveti un astfel de loc,dati drumul cuptorului la 30 de grade cu lumina aprinsa si asezati aluatul in cuptor.
- Dupa ce a trecut timpul de dospire, asezam aluatul din nou in planetara, adaugam maslinele si rozmarinul proaspat, tocat si la viteza a 2-a, amestecam bine timp de 3-4 minute. Nu va speriati daca vedeti ca sunt multe masline, nu se intampla nimic. Daca este nevoie, adaugati foarte putina faina.
- Ii dam din nou o forma rotunda si asezam aluatul din nou in bol, acoperit cu stergarul pentru inca 2 ore.
- Dupa ce a trecut si acest timp de dospire, scoatem aluatul de paine pe masa de lucru presarata cu faina si ii dam forma dorita. Eu astazi am ales sa fac o paine rotunda, dar voi puteti sa ii dati si forma de filon, adica de franzela sau puteti sa faceti o paine impletita. Incercati sa taiati deasupra cu un cutit foarte ascutit aluatul.
- Asezam in partea inferioara a cuptorului o oala cu apa si preincalzim cuptorul la 200 de grade. Intre timp asezam painea intr-o oala de tuci si cand cuptorul este gata, dam painea la cuptor pentru 30 de minute.
- Trecute cele 30 de minute, potrivim temperatura cuptorului la 180 de grade si coacem inca 20 de minute.
- Scoatem painea din cuptor, o scoatem din oala de tuci si o asezam pe un gratar de racire. Stiu, stiu, acum este faza aceea in care innebunim de la mirosul mirific al painii pana la racire!
Sper sa va placa si voua aceasta paine delicioasa si va astept cu fotografii si impresii!
Nota: daca va intrebati de ce folosesc tocmai aceste tipuri de faina si nu altele, raspunsul este simplu: cele doua tipuri de faina, intrunesc numarul de proteine necesar pentru dospirea corecta a painii, in plus grisul din grau dur La Molisana (pachet rosu) este singura faina de acest tip, pe care o puteti gasi in marile supermarketuri. Daca inlocuiti mixul de faina din reteta mea, nu veti obtine acelasi rezultat, nici de gust si nici de aspect.
