Acasa Cine sunt Calatorii prin gusturile lumii Retete Interviuri Educatie alimentara Istorii Contact
sideboard red Gabriella Pascaru Bisi Food Reolution Ambassador
Designed by Gabriella Pascaru Bisi, foodrevolution ambassador, food revolution day ambassador united 2017, 20  mai 2017 sideboard red

Scortisoara, mirodenie regeasca

Istorii enogastronomice > Scortisoara, mirodenie regeasca

Scorțișoara este probabil, una dintre cele mai antice mirodenii folosită sub formă de mici tije și bastonașe. Există două plante diferite de scorțișoară : “Cinnamonum zeylanicuma” și “Cinnamonum cassia”.Prima are o culoare maroniu deschis, cu aromă penetrantă însă în același timp delicată și este numită și scorțișoara adevărată, scorțișoara regină sau scorțișoara de Cylon. Această a fost dintotdeauna mai valorosa decât “cassia”, care de fapt este scorțișoara chinezească care are o culoare maronie roșcată cu o aromă puternică.

Arta gustului, Gabriella Pascaru Bisi, Istorii gastronomice, Scortisoara, mirodenie regeasca











Scorțișoara se mândrește  cu o istorie milenară și era folosită deja pe vremea anticului Egipt prin anul 3000 i.C pentru îmbălsămări. Este citată și în Biblie în cartea Exodului, când Dumnezeu îi cere lui Moise să sfințească templul cu un mixt de substanțe aromatice. Cu toate că scorțișoara provine din Orient, grecii și romanii credeau că provenea din Arabia sau din Etiopia și că ar fi fost culeasă prin metode bizare.  Herodot povestea că scorțișoara ‘’cassia’’s-ar fi născut într-un lac puțin adânc și pe malul căruia erau cocoțate mii de păsări asemănătoarea cu liliecii care erau gata să atace pe oricine s-ar fi apropiat și că pentru a culege scorțișoara, arabii și-ar fi acoperit fața și corpul cu piele de vacă.

În bazinul Mediteranei, scorțișoara era cunoscută ca o mirodenie valorosa din epoca clasică și însăși Plinius, se plângea de prețul exorbitant al acesteia. Mai apoi în perioada medievală, era unul dintre cadourile care erau dăruite regilor și reginelor ca un simbol de prestigiu. Principiile sale terapeutice, ajutau la vindecarea tusei sau a durerii de gât și în același timp, calitățile sale aromatice i-au indus pe cei care își permiteau scorțișoara să o presare pe salate sau dulciuri, transformând-o într-o mirodenie de nelipsit de la curțile regești, alături piperului. Era prezentă în rețetarul regelui Richard al ÎI-lea al Angliei în secolul al XIV-lea. În perioadă Renașterii iar Nostradamus folosea scorțișoara într-o poțiune de iubire pe care o prepara.

Medicii școlii salernitane au clasificat scorțișoara drept afrodiziac și scriau despre aceasta:

“accendit Veberem cum vaccae lacte recenti….auget sempre amorem, alleviat mentem”  adică : “excita impreuna cu laptele de vaca…. Si creste intotdeauna stimulii iubirii, intareste intelectul”

Proprietățile afrodiziace ale scorțișoarei, fuseseră evidenziate de către medici deja prin anii 1500 însă cu trecerea secolelor, acest aspect a trecut pe planul doi față de calitățile aromatice ale plantei.  În 1800 ajunsese să fie una dintre cele patru mirodenii de nelipsit din cărțile de bucătărie alături de piper, cuișoare și nucșoară.

În zilele noastre, scorțișoara este apreciată nu numai pentru aroma dulce și delicată ci și pentru efectele pe care le are asupra organismului. În Orient, este folosită ca stimulant în tratarea răcelii, reumatismului și indigestiei. În țările calde este folosită în general în combaterea febrei și a răcelii. Polifenolii pe care îi conține scorțișoara acționează ca insulină și ajută la reducerea glicemiei, în plus evită ca glucoziul din sânge să se trasforme în depozit de grăsime. Doza sfatuită pentru consumul zilnic, este o linguriță. În bucătărie se potrivește de minune cu torturi, biscuiți, vin brulé sau fructe coapte însă se potrivește și în anumite rețete tradiționale din jurul lumii unde este folosită în tocane și  fripturi. În Europa de Nord este o mirodenie de neînlocuit pentru biscuiți sau în turta dulce .


               Din cartea mea “Familia mea in retete din 1800 pana azi”


Tort rustic de mere

Tortul de mere este un desert clasic, preparat in toata lumea si care in decursul timpului a preluat caracteristicile tipice ale locurilor in care este preparata.

Utilizarea merelor in prajituri este o traditie in toata lumea, gasind in retetarele lumii “apple pie” si deopotriva mai aproape de noi, clasicul “strudel”. Tortul rustic de mere este o prajitura simpla si rapida de pregatit, rezultatul fiind o prajitura pufoasa si cremoasa cu un gust delicat.


Ingrediente:

650 gr mere

200 gr zahar

100 gr unt

200 gr faina

2 oua

200 ml lapte

Sucul si zeama de la 1 lamaie

1 lingurita de scortisoara

1 betisor vanilie

1 praf de copt

Foarte putina sare


Ingrediente pentru presarea tortului

½ lingurita scortisoara

Zahar pudra – cat este nevoie

Arta gustului, Gabriella Pascaru Bisi, Istorii gastronomice, Scortisoara, mirodenie regeasca














Preparare:

sus

#img_25