Acasa Cine sunt Calatorii prin gusturile lumii Retete Interviuri Educatie alimentara Istorii Contact
sideboard red Gabriella Pascaru Bisi Food Reolution Ambassador
Designed by Brunch-Gourmet-cu-BucurestiFM Agentia Agerpres sideboard red

De Ziua Mondială a Radioului facem cinste în stil gourmet!

#img_25

Evenimente > De Ziua Mondială a Radioului facem cinste….

De Ziua Mondială a Radioului facem cinste în stil gourmet!

De către bucurestifm -

 feb. 3, 2019

De Ziua Mondială a Radioului facem cinste în stil gourmet!

În luna iubirii, pe 13 februarie, îndrăgostiții de FM sărbătoresc Ziua Mondială a Radioului!

Și pentru că București FM iubește să emită zi de zi muzica și emisiunile de care ești îndrăgostit, te așteptăm la un brunch gourmet în matinalul cu Răzvan Petre și Marius Stoica!

Gabriella Pascaru Bisi gătește, artistul cântă, iar tu savurezi bucate delicioase.

Pe 13 februarie petrecem împreună, alături de Arta Gustului!

Ce trebuie să faci?

Începând de luni, 4 februarie, pâna pe 13 februarie, în emisiunea “Bună Dimineața, București!” Răzvan Petre și Marius Stoica vor lansa un topic de discuție.

Comentariile tale sunt așteptate pe Whatsapp (0741 222 202), iar înainte de ora 10.00 se va anunța câștigătorul zilei.

Câștigătorii sunt așteptați pe 13 februarie, de Ziua Mondială a Radioului, de la ora 09:00, în studioul special amenajat al Matinalului BeFm, la License Bar in Temisana 53 pentru un brunch gourmet pregătit de Gabriella Pascaru Bisi de la Arta Gustului.

Ascultă matinalul în fiecare zi și participă la concurs! Meniuul este creat pentru voi!

Gabriella Pascaru Bisi owner Arta Gustului a conceput un meniu special dedicat câștigătorilor concursului, dar și Zilei Mondiale a Radioului. „De-a lungul timpului, curiozitatea și pasiunea m-au făcut să studiez muzică, moneda internațională și resurse umane, ca mai apoi să mă îndrăgostesc de lumea comunicării. Cât privește gastronomia, pot spune că este o <boală de familie>. Imi place să creez preparate noi, îmi place să scriu despre istorii gastronomice si mai ales să fac călătorii pe urmele celebrelor preparate ale lumii. In viața de zi cu zi, sunt simplu Gabriella, familista, cu pasiunea cărtilor, călătoriilor si ador să dansez”, spune Gabriella.

Iată ce vei savura în Matinalul BeFm:

Gabriella Pascaru Bisi, Arta Gustului, Ziua Mondială a Radioului, Radio Romania Bucuresti FM• Felul principal: Pepite de pui, trase la tigaie cu ulei extravirgin de măsline, arome, cremă de oțet balsamic și Prosecco și puré din dovleac copt cu lichior de anason și grana padano, decorate cu flori comestibile și microplante.

• Desert (sănătos făra zahăr): un mousse cu Prosecco, frișcă, cremă de brânză și fructul dragonului (că tot e actorul principal anul acesta în bucătării), decorat cu Kumquats, zmeură și flori comestibile.

Eveniment sustinut de: Whirlpool, Carrefour, Parmafood Distribution Group, Green Sugar, Aqua Carpatica, Microgreens, Cosul cu Legume Fructe, Fuchs, Eisberg Iubesc Salatele.

Despre Ziua Mondiala a Radioului

Ziua Mondială a Radioului, sărbătorită pe 13 februarie, marchează prima emisie a postului de radio al Naţiunilor Unite, în 1946.

Ideea celebrării Zilei mondiale a radioului a venit din partea Academiei Spaniole de Radio.

Delegaţia Permanentă a Spaniei la UNESCO a prezentat în mod oficial propunerea la cea de a 187-a sesiune a Comitetului Executiv al UNESCO, din septembrie 2011.

La 3 noiembrie 2011, în cadrul celei de-a 36-a Conferinţe generale a UNESCO, a fost aprobată înfiinţarea Zilei mondiale a radioului.

În România, în ianuarie 1928, s-a născut Societatea de Difuziune Radiotelefonică.

Primele emisiuni de radio au avut loc pe 1 noiembrie 1928, dată la care se inaugura Postul Naţional de Radio din România.

”Alo, Alo aici Radio Bucureşti, România” au fost primele cuvinte rostite de Dragomir Hurmuzescu, promotorul radiofoniei româneşti, după care a urmat un recital de versuri compuse de Horia Furtună în care Radioul românesc era definit ”Un suflet nou”.

Nașterea radioului

În anul 1887, fizicianul german Heinrich Hertz (1857 – 1894) a descoperit undele magnetice sau hertziene, experimentele sale bazându-se pe cercetările anterioare efectuate de James Clerk Maxwell, autorul teoriei electromagnetismului, care „prezicea” matematic existenţa undelor electromagnetice.

Se întâmpla în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Maxwell fiind influenţat de cercetarea fenomenelor electromagnetice, autor fiind Michael Faraday.

La 24 noiembrie 1890, fizicianul francez Édouard Branly (1844 – 1940) prezenta la Academia de Științe un radioconductor ce funcționa pe o rază de 20 de metri traversând pereții, care a fost la originea telegrafiei fără fir.

În jurul anului 1891, inventatorul german Nikola Tesla a construit o serie de aparate care produceau între 15.000 şi 18.000 de cicluri electromagnetice pe secundă.

El prefera să utilizeze undele longitudinale, deoarece considera că undele hertziene sunt o adevărată pierdere de energie.

În 14 august 1894, fizicianul britanic Oliver Lodge (1851 – 1940) a folosit în experimentele sale un tub cu pilitură ca detector de undă.

În mai 1895, fizicianul rus Alexandr Popov, de la şcoala de marină din Kronstadt, a întrebuinţat detectorul cu înregistrator de furtuni îndepărtate şi a inventat antena.

Inginerul şi fizicianul italian Guglielmo Marconi (1874 – 1937), inventatorul telegrafiei fără fir şi a antenei de emisie legate la pământ, a realizat, în anul 1895, la Pontecchio, o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu, brevetat în 2 iunie 1896, printr-un un sistem care putea să transmită şi să primească semnale radio de la o distanţă de 3 km.

Marconi şi-a extins, apoi, cercetările, emiţând unde radio pe distanţe din ce în ce mai mari. În 1899, el a deschis prima fabrică unde se construiau aparate de telegraf fără fir în Chelmsford (Essex) şi a stabilit o legătură radio între Marea Britanie şi Franţa.

Primul om care a transmis un mesaj vocal prin intermediul undelor radio a fost canadianul Reginald Fessenden, în 23 decembrie 1900, la distanţa de aproximativ o milă (1,6 km.)

În 12 decembrie 1901, Marconi a reuşit să transmită un mesaj radio peste Oceanul Atlantic, din Wexford (Anglia) până în Newfoundland (acum în Canada).

Însă acealşi Marconi a cunoscut adevărata glorie în ziua de 18 ianuarie 1903, când a pus aparatul său la dispoziţia preşedintelui Statelor Unite, Theodore Roosvelt, pentru ca acestab să transmită mesajul de felicitare regelui Eduard al VII-lea al Angliei.

În 1909, Marconi a obţinut Premiul Nobel pentru fizică datorită acestei invenţii.

În anul 1910, Dunwody şi Pickard construiesc primul post de radio cu detector cu galenă (cristal de sulfură de plumb).

Audiţia se făcea în difuzoare de forma unui cornet acustic (haut – parleur) sau căşti
de telefonie.

Tesla a pierdut primul proces în vederea recunoaşterii „paternităţii” radioului, intentat lui Marconi în 1915.

În 1916 în SUA au loc primele experimente de emisiuni radiofonice, iar în anul 1917 Lucian Levy şi Edwin H. Armstrong descoperă, fiecare separat, principiul heterodinării. Se construiesc receptoare radio superheterodină superioare calitativ, mult mai stabile şi care nu necesitau multe reglaje.

La 20 noiembrie 1920 la Pittsburg este pusă în funcţiune o staţie de transmisie permanentă de radiodifuziune.

În următorii ani au loc primele emisiuni radiofonice şi în alte zone din lume: în Anglia şi Franţa – 1922; Germania, Austria, Belgia, Olanda, Norvegia – 1923; Italia, Spania, Australia – 1924; Ungaria, Polonia şi Japonia – 1925.

Anul 1925 a prilejuit înregistrarea unor progrese tehnice importante în domeniul telefoniei, telegrafiei fără fir şi radiofoniei, însă la acest moment, în Europa şi America, radioul îşi găsise deja o largă răspândire.

Atât în URSS, cât şi în Anglia, Franţa, Italia, Austria şi SUA, existau mii de posturi de recepţie la care se puteau asculta programele emise de mai multe staţii.

Al doilea proces derulat în 1946 la Curtea Supremă din SUA avea să-i dea câştig de cauză lui Tesla, acesta fiind declarat „părintele” legitim al radioului.

În anul 1908, radiofonia românească face primii paşi prin instalarea unui post de radiotelegrafie la Constanţa, aparţinând Serviciului Maritim Român, iar în anul 1909, marina militară a instalat trei posturi la Călăraşi, Giurgiu şi Cernavodă.

În anul 1912, din cauza întreruperii totale a legăturilor telefonice şi telegrafice prin fir, România a fost în pericol de a nu comunica cu aliaţii săi. Cu toate acestea, cu sprijinul inginerului Vintilă Brătianu, inginerul Emil Giurgea a reuşit să instaleze în Parcul Carol I un post de emisie-recepţie de 12 kW.

De energia electrică necesară s-a ocupat inginerul Dimitrie Leonida. Până în anul 1928, în România fuseseră instalate numeroase posturi de radiocomunicaţii.

Primul post radiotelegrafic cu ajutorul căruia s-au putut realiza legături cu străinătatea (Atena, Roma, Paris) a fost pus în funcţiune de către inginerul Emil Giurgea (1885-1960) în Turnul lui Ţepeş de la Filaret, în anul 1914.

În anul 1920, un grup de radioamatori condus de profesorul Dragomir Hurmuzescu a avut iniţiativa de a înfiinţa un curs de radiocomunicaţii la Universitatea Bucureşti.

Prima emisiune experimentală de radiodifuziune din România a avut loc în anul 1921 între postul de radiotelegrafie de la Herăstrău şi Şcoala Politehnică din Bucureşti, şi tot în acelaşi an, din iniţiativa Guvernului de la acea vreme, s-a înfiinţat o reţea de posturi radiotelegrafice care acoperea întreg teritoriul ţării.

La sfârşitul anului 1924, acelaşi grup de radioamatori, iniţiat de profesorul Hurmuzescu, a început să militeze pentru înfiinţarea unui post naţional de radiodifuziune.

În anul 1925, la Institutul Electrotehnic al Universităţii Bucureşti, care era condus de profesorul Dragomir Hurmuzescu, este construit şi dat în folosinţă primul receptor radiofonic care face posibile primele audiţii publice, de două ori pe săptămână, joi şi sâmbătă, la ora 21:30.

sus