Acasa Cine sunt Calatorii prin gusturile lumii Retete Interviuri Educatie alimentara Istorii Contact
sideboard red
Designed by

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii, sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea Politicii privind Fisierele Cookie

Sunt de acord

sideboard red

Babka, colacul minune al bunicilor din Est

Istorii enogastronomice > Babka, colacul minune al ….

Uitasem ceva vreme despre acest desert minunat, apoi am observant un soi de tendinta care s-a creat anul trecut in jurul sau, tendinta in care cu toata sinceritatea, sunt bucuroasa ca a intrat un desert care nu lipsea din copilaria si adolescenta mea. Stiti deja ca am crescut intr-o familie multiculturala in Ardeal si tocmai datorita acestui lucru, au devenit traditie de-a lungul vremii cu mult inainte sa ma nasc eu, dseserturile tuturor etniilor care faceau parte din familia mea. Nu stiu de cand era preparata in familia noastra Babka, dar era preferatul meu de sarbatori alaturi de cozonacul “alb” care se servea doar la mic dejun, alaturi de Beigli si Zserbo.  Imi aduc aminte cu mult drag ca in vizitele la tante Sarah Grunbaum, prietena buna a bunicii mele, mancam o Babka fabulos de buna si insiropata tare, asa cum imi place mie si astazi.

Istorii enogastronomice, Arta Gustului, Gabriella Pascaru Bisi,Babka, cozonacimpletit, cozonacinsiropat, cozonacimbatat, cozonacevreiesc, delicii, desert, dulciuricunuca, dulciuricualcool, dulciuru, istoriigastronomice











Asadar mi-am facut temele si de Craciunul care tocmai a trecut, l-am trecut pe lista. In caietele de retete mostenite, am gast 4 retete de Babka, dar numai unul era semnat cu 1 steluta si acesta era semnul bunicii mele Ilona cu care isi nota dulciurile ei preferate, adica cele mai bune. Si cu 3 stelute erau notate modalitatile de preparare pe care nu aveai voie sa le schimbi. Ei bine pe cel cu steluta l-am ales la randu-mi.

Acest desert are o istorie frumoasa pe care o voi impartasi acum cu voi. La inceput, a fost un rest asa cum deseori se intampla in bucatarie si istoria ne spune ca cele mai bune lucruri s-au nascut din greseli sau din necesitate. In cazul Babkai se pare ca a fost necesitatea de a nu risipi nimic! Resturile de coca erau de la Challah, painea evreiasca traditionala cu ou care se prepara cu ocazia Shabbat-ului. Ideea geniala de a umple si impleti coca ramasa, se pare ca le-a venit femeilor in varsta din comunitatile evreiesti Ashkenazi din Polonia si Ucraina. Asadar, bunicilor carora in limbile slavone li se spune  “babovka” sau “babicka” sau “babka”.

S-a mai scris in timp ca numele desertului ar face referinta la forma in care se cocea si se coace si astazi, unul dintre dulciurile traditionale cu ocazia sarbatorilor de Paste si a altor sarbatori crestine din nordul Europei. Tot Babka se numeste insa este mult diferit fata de colacul nostru, avand o glasa de zahar si fructe uscate in compozitie. Istoricul Chamberlain a scris ca, compozitia Babkai ar deriva chiar din italianul Panettone care ar fi ajuns in Polonia, datorita reginei Bona Sforza d’Aragona, in secolul al XVI-lea.

Originile Babkai evreiesti sunt mai recente se pare, pe la inceputul secolului al XIX, asa cum scriam mai sus, din exigenta de a nu risipi.

Si desi desertul pe care il stim astazi a trebuit sa isi atinga perfectiunea completa, deja la acea vreme se lauda cu caracteristici foarte specifice.

Acestea au variat de la utilizarea unui aluat dospit infasurat pe sine, rasucit si-apoi copt intr-o forma lunga si joasa, pana la utilizarea unei umpluturi pe baza de gem, fructe uscate, stafide, mirodenii, mac si scortisoara. Desertul a bucurat mult si copiii care aveau voie sa-l deguste deja vineri, inainte de ziua de sarbatoare.

Si daca careva dintre voi ar vrea sa conteste povestea de mai sus, venindu-i in minte varianta babkai cu ciocolata, ii pot intelege obiectiunile doar ca as vrea sa va spun ca acolo unde s-a nascut Babka, nu prea se intalnea la acea vreme varianta umpluta cu ciocolata, intrucat aceasta materie prima era doar pentru instariti si nobili, categorie in care la acea vreme foarte rar se gaseau evreii din Europa de Est! Si iata cum de la niste resturi de coca utilizate, s-a ajuns la un desert rafinat si scump.

Pentru a intelege acest drum, trebuie sa urmarim migratia evreilor care au ajuns din Europa de Est in Statele Unite la inceputul secolului al XX-lea, ducand cu sine o fabuloasa incarcatura culturala cuprinzand si arta gastronomica. Si probabil ca trebuia sa isi lase glia de origine acest desert pentru a deveni celebru mai intai in Statele Unite si-apoi in toata lumea.

Inceputul celebritatii se gaseste undeva in anii ’50 cand brutariile de traditie europeana din Statele Unite, au inceput sa propuna Babka clientilor nu doar pentru festivitati ci si pentru desertul de zi cu zi.

Aceasta difuziune, cu un mare succes, s-ar fi produs simultan in Statele Unite si Israel, devenind astfel patrimoniu comun al scolilor de patiserie din ambele tari.

Mai tarziu de prin 2010 incoace, cofetariile au introdus in listele de produse Babka reinterpretate dar intotdeauna alaturi de varianta cu ciocolata. Astazi Babka se regaseste dulce si sarata, cu reinterpretari ale cofetarilor sau ale familiilor.

Astazi va voi darui una dintre variantele familie mele, cea mai iubita de catre bunica mea si subsemnata, cu mentiunea ca am schimbat mici lucruri pentru a crea o Babka cat mai personalizata.


Ingredientele de mai jos sunt pentru 2 bucati:


Maia:

10 gr drojdie uscata activa

60 gr lapte caldut

40 gr faina

Aluat:

500 gr faina (350 gr faina Manitoba si 150 gr faina speciala pentru cozonac sau o faina tip 550)

150 gr unt moale cu 82% grasime, taiat in cuburi

80 gr lapte rece de la frigider

60 gr galbenus ou

100 gr oua usor batute

80 gr zahar tos

Coaja rasa de la 2 portocale

Coaja rasa de la 2 lamai

Un praf de sare

10 gr extract de vanilie naturala

35 gr Rom (nu esenta!)


Umplutura Babka:

200 gr zahar pudra

1 lingurita extract de vanilie

400 gr nuca macinata foarte fin

50 gr cacao amar ( eu de obicei utilizez Perugina sau Van Houten)

3 albusuri de ou si 1 ou intreg

50 gr Cognac

10 gr Cointreau (pe vremuri bunica mea utiliza TripluSec)

Un praf de sare


Sirop Babka:

200 gr apa

200 gr Cognac

100 gr Cointreau

2 linguri extract vanilie

500 gr zahar


Preparare:


Vreti sa va spun ceva? La noi una dintre cele doua minuni, nu ajunge pana a doua zi! Sunt atat de buni incat sa ii mananci calduti alaturi de un pahar de lapte, este priceless!

Este foarte adevarat ca dureaza 2 zile prepararea Babkai, dar nu este greu, trebuie doar respectate ingredientele, pasii si gramajele pentru reusita si va asigur ca merita pe deplin!

Daca vreti ca Babka voastra sa fie excelenta, va rog nu inlocuiti ingredientele cu unele ieftine, nu veti obtine acelasi rezultat.

Si nu, nu este un desert de preparat doar cu ocazia sarbatorilor, il putem prepara, ori de cate ori ni se face pofta!

Istorii enogastronomice, Arta Gustului, Gabriella Pascaru Bisi,Babka, cozonacimpletit, cozonacinsiropat, cozonacimbatat, cozonacevreiesc, delicii, desert, dulciuricunuca, dulciuricualcool, dulciuru, istoriigastronomice










Istorii enogastronomice, Arta Gustului, Gabriella Pascaru Bisi,Babka, cozonacimpletit, cozonacinsiropat, cozonacimbatat, cozonacevreiesc, delicii, desert, dulciuricunuca, dulciuricualcool, dulciuru, istoriigastronomice










Istorii enogastronomice, Arta Gustului, Gabriella Pascaru Bisi,Babka, cozonacimpletit, cozonacinsiropat, cozonacimbatat, cozonacevreiesc, delicii, desert, dulciuricunuca, dulciuricualcool, dulciuru, istoriigastronomice











Astept cu nerabdare sa aud impresiile voastre dupa preparare si va promit ca foarte curand, vin la voi si cu reteta unei Babka a carei umplutura am schimbat-o radical, dupa gustul meu.

Pana atunci, spor la bunatati!

#img_25

sus